Am ajuns sa o traiesc si pe asta

Nu stiu de ce,dar eu pe langa faptul ca in cele mai multe cazuri atunci cand incep sa scriu nu stiu sigur ce o sa spun si mai ales cum o sa termin ce am inceput,nu stiu nici ce titlu o sa aiba articolul meu-asta in niciunul din cazuri,nici atunci cand stiu de la bun inceput ce o sa scriu. ''Am ajuns sa o traiesc si pe asta'' a fost o chestie random care mi-a venit in minte,ca sa nu mai mentionez faptul ca acum sunt intr-una din acele situatii critice in care habar nu am ce vreau sa spun.Cat de jalnic...Nu,nu referitor la nehotararile mele.Cat de jalnic esta ca am ajuns sa nu mai pot asocia niciun gust cu Romania. Am vazut pe la scotieni tot felul de minunatii culinare,de la alimente la care ma uit inca mult si bine fara sa stiu ce sunt pana la cele mai banale insa in cele mai strange combinatii.Astazi am mancat pentru prima oara marshmallows!Colegele de clasa,native fiind din Scotia erau socate de una ca asta-probabil toata copilaria lor au fost dopate cu aceste bezele moi,poate era ca halvita la noi sau ca turta dulce Bobita,cine stie...Da,am mancat si mi-au placut!Erau in cladirea facultatii cateva standuri cu prajituri foarte aratoase puse la vanzare de niste tipe-strangeau bani prin ''bakery raising funds'' pentru Erasmus ,asa scria.Se practica foarte mult treaba asta-faci prajituri si le vinzi apoi la un pret rezonabil incercand astfel sa strangi bani pentru diverse cauze.Cand am vazut Erasmus am ramas surprinsa deoarece aici foarte putini studenti au auzit de aceasta bursa despre care la noi stie toata lumea.Coordonatoarea pe exchange Erasmus a spus ca da,intr-adevar,scotienii nu isi doresc sa plece deoarece le este frica!Ca ei nu stiu alta limba inafara de engleza si se tem de nou in general.Oricum,trecand peste asta...Ziceam ca tipele strangeau bani pentru Erasmus si m-am dus la standul lor sa intreb pentru ce anume mai exact.Am fost a doua oara surprinsa atunci cand au spus senine:''well,we really need money to go with Erasmus and we are trying now to pay our airplaine tickets selling cookies...''.Ok...deja procesam:adica atunci cand o sa vreau si eu sa plec cu Erasmus,imi trantesc o ''taraba'' aici ,fac acasa niste prajituri si altii vin si le cumpara ca sa am eu bani de plecat cu Erasmus...Cool! Imi imaginez ca nu au cum sa faca cine stie cati bani, insa faptul in sine,ca nimeni nu zicea nimic si ca personalul facultatii si-a dat acordul pentru asta- iar studentii chiar cumparau de la ele, mi s-a parut un concept interesant.Aceea marshmallow pe care am mancat-o,a fost cumparata de la ele-tocmai ce am contribuit cu 10 pence la ''biletul de avion''.
Flat party-uri peste flat party-uri, Halloweenul bate la usa si eu bat apropouri indecente.Cui?Vecinului de sub mine.Cum?Batandu-i in codul morse la 2 noaptea in perete :''Da si tu muzica aia odata mai incet!''
Si da,stiu! Spuneam la inceput ca nu mai pot asocia niciun gust de aici cu Romania.Sau mai degraba, pot spune ca am ajuns sa o traiesc si pe asta: Romania are gust de salam cu mustar! Da,am ajuns sa ma simt ca acasa atunci cand bag romaneste si  zdravan in borcanul cu mustar felia de cooked ham.Ce gust...ce gust ca acasa!Cine ar fi crezut vreo data?Daca este ceva ce ma trimite cu gandul la Romania in materie de alint al papilelor gustative,atunci acel lucru este fara indoiala aceasta combinatie. Poate pentru ca este una universala.Mustarul este cam la fel peste tot.Ce norocoasa sunt,asa ma pot simti ca acasa oriunde!Merg in China si m-am saturat de bambus si orez,ia felia cu salam!Singapore si nu mai vrei lapte de nuca de cocos?Inmoaie in mustar!Oooo maann...sper ca au mustar in Borneo! Never say never...just look at me: Am ajuns sa o traiesc si pe asta !