Afara norii s-au colorat in negru si au acoperit cerul facandu-l sa para o calimara de cerneala.Ici-colo stele spanzurate de panza cerului indrazneau sa clipeasca din cand in cand,facand cu ochiul Celor-de-Jos.
La fereastra unei case o fetita isi lipea nasul de geam aburindu-l cu gura.Din puloverul ei rosu iesea un cap de pisoi-Wisky.Cu ochii ca doua margele acesta privea curios afara torcand lenes.Miranda stia ca este Craciunul,acea perioada in care lumea toata este plina de voie buna si pana si in cea mai saraca familie se gaseste ceva bun de mancare.Sau...cel putin asa ar trebui.Este acea perioada in care se primesc Cadouri.Cadouri...ce nume ciudat,niciodata nu a stiut mai exact ce anume contin acestea.Stia decat ca ele aduc bucurie pe chipurile oamenilor,ele sunt colorate si legate cu fundite si toti zambesc cand privesc inauntrul lor.Oare ce se ascundea Acolo...?Ea nu a primit niciodata un cadou,probabil doar pe Wisky al ei,iar asta daca se pune drept cadou un lucru pe care il gasesti singura pe strada.Pisoiul l-a gasit la coltul magazinului intr-o zi ploioasa.Cu privirea umeda,acesta parca o ruga:,,Ia-ma acasa!''.Wisky nu era insa un obiect iar ea l-a luat cu ea cu toate ca nu avea un loc numit Acasa.Mereu s-a gandit daca l-a dezamagit.Oricum,acum ii este cu siguranta mult mai bine caci nu l-a auzit plangandu-se de nimic.Miau-urile scoase de acesta sunt numai atunci cand il gadila la gat si presupune ca asta ii place sau cand isi petrece toata ziua cu nasul in castronul cu lapte sau in puloverul ei.Ce prieten bun ii era!
Miranda se gandi atunci la cei care aveau parinti,care nu se aflau intr-o casa de copii si care nu erau aratati cu degetul si strigati:Orfani!Ciudati!
Cum era sa ai o familie?Acesta era un mister la fel de mare ca si ceea ce se ascundea in cadou,dincolo de fundita frumos aranjata.Daca din cadouri isi inchipuia ca ies fluturi de hartie care se inalta spre cer ducand cu ei dorintele tale ce ar putea deveni realitate intr-o buna zi,famila era...Era cu siguranta alcatuita din mai multi oameni care se adunau laolalta in cerc si se strangeau in brate batandu-se pe umar atunci cand aveau greutati si care radeau in acelasi timp atunci cand le era bine.Familia era acolo pentru tine si nu uita niciodata ca este ziua ta de nastere sau Craciunul.
Craciunul...
O stea i-a facut cu ochiul si Wisky a fost si el mirat de acest fapt.Cat de rau era pana la urma sa nu ai parinti,se intreba fetita?Nu te bate nimeni la cap sa te speli seara pe dinti si nici nu esti sfatuit sa ai o pusculita in care sa strangi bani.Dar neavand o familie cine isi aduce aminte de tine de Craciun...?
Miranda a plecat de la fereastra brusc iar in miscarea sa grabita l-a facut pe Wisky sa alunece de sub puloverul ei pe parchet.
-Hai,vin-o la culcare!
Se schimba in pijamaua ei cu locomotive cu abur si isi pieptana parul cret.Inainte sa intre in pat trecu pe langa bradul impodobit si atinse cu varful degetului aratator un globulet pictat cu o ceata de copii in jurul unei saniute.Acesta s-a ciocnit usor in balansul sau de un altul, pictat cu un aranjament cu alte globulete.Ciudat...un globulet cu globulete.Ce dragute erau.Genele o mancau, semn ca ii era somn.Wisky i-o lua inainte si sari in pat culcusindu-se ca un rege intre pernele burdusite.In urma pisoiului s-a urcat si ea in pat, tragandu-l ocrotitor pe micul prieten langa ea.Apoi trase patura.Numai ochii i-au mai ramas afara.Incepu sa se gandeasca din nou la cadouri,la misterioasele cutiute patrate sau dreptunghiulare,plate sau bombate.Se gandi cum i-ar placea sa fie al ei.Da,romboidal!Si ce sa contina?Nu stia exact...Un elefant sau poate...o girafa.O camila?Desigur,camila era cea mai potrivita.Inchise ochii si isi imagina Cadoul.
Adormi...
A doua zi de dimineata a observat ca sub brad era plin de cutiute.De fiecare era atarnat un biletel iar pe biletele diverse nume.Niciunul nu era cu numele ei...Nicio o Miranda frumos caligrafiat.Wisky ce se uita si el cu privirea lui de milog mieuna pentru prima oara fara sa il fi gadilat si fara sa bea lapte din castronul lui.Ce norocos,numele lui era scris macar pe castron!Atunci ingrijitoarea intra in camera si ii spuse pe un ton autoritar sa se schimbe si sa mearga in biroul directoarei.Fetita se panica deja,se gandea ca cine stie,poate au descoperit ca a facut vreo boacana,poate vroiau sa il ia pe Wisky de langa ea zicandu-i din nou tampenia conform careia lasa prea mult par.
Se schimba repede in rochia de sarbatoare fara ca sa stie de ce,isi pieptana in graba buclele rebele si cu pisoiul la piept iesi pe coridor.Usa crapata de la cabinetul directoarei o inspaimanta, facand-o sa inainteze cu pasi marunti.Cand a intrat,a ramas in pragul usii cu gura cascata pana la glezne.
-Inchide usa aia odata dupa tine,i se adresa directoarea.
-Ma scuzati,eu...stiti,eu...
-Fetita naroada,asa ai fost intotdeauna.Termina cu balbaiala macar acum si poarta-te ca atare.Ai grija sa le faci impresie buna.Puteti intra!
Dintr-o usa laturalnica de care habar nu avea ca duce inspre un loc anume si ca dincolo de ea exista ceva au aparut doi oameni.Tinandu-se de mana acestia au pasit cu emotie in incapere si parca s-a luminat camera toata.O femeie tanara cu o pereche de ochelari mari rotunzi, statea neclintita la bratul unui barbat cu privire calda.Amandoi erau imbracati ingrijit si cu atentie la detalii.Ea avea parul lung si neted cu o floare mare galbena prinsa in lateral.Purta o vestuta incheiata pana la ultimul nasture pe deasupra unei camasi inflorate.El avea cravata si pantofi putin cam ponositi.
Directoarea isi pierdea rabdarea in fata celor trei ce au ramas inmarmuriti tot privindu-se si rupse tacerea:
-Haideti sa terminam odata cu toata tevatura asta,Dumnezeule mare,este Craciunul!Credeti ca nu am nimic altceva mai bun de facut decat sa raman si astazi in scaunul asta nenorocit?Va place de ea?Spuneti ceva si semnati sau hotarati-va ce faceti.Eu v-am avertizat ca este o pacoste.
-Este...Perfecta,au spus amandoi in cor cu glasurile tremurande,pline de emotie.
Miranda privea socata si nu stia ce sa creada.Cine erau acei oameni draguti?
-Nici nu ma puteam astepta la altceva,cine se aseamana se aduna,spuse directoarea rupand tacerea ce se instalase din nou.Bun,luati-o la pachet si a vostra este.Fetito,ce mai astepti?Du-te si fa-ti bagajul,pleci Acasa!
Acasa?Acasa...?Auzise bine?Exista un loc pentru ea numit Acasa?Cu acei oameni simpatici?Oare putea sa il ia si pe Wisky?
-Fisticu' meu...exclama exaltata fetita.Adica...ma scuzati,la ordinele dumneavostra am vrut sa zic,spuse ea ducand mana la frunte in semn de salut militaresc.
-Stai,nu pleca asa repede,spuse femeia cu floare galbena in par facand un pas spre ea.
O apuca in cel mai calduros mod de umar si o privi cu ceea ce gandi ca este Dragoste.
-Sa ne prezentam.Eu sunt Nora,iar el este sotul meu Gelu.Stii tu...noi nu putem avea copii,o sa iti explicam noi cum sta treaba...
Duse mana la obraji rosind iara poi se apleca asupra ei sarutand-o pe frunte.Nimeni nu mai facuse asa ceva pana acum,simti caldura buzelor.
Fara sa mai sovaie o clipita,Miranda sari in bratele celor doi.Atunci,se vazura toti adunati in cerc cu bratele inlantuite de gat.Se comportau ca o Familie iar acesta era primul Cadou ce il primise vreo data.Iata deci ce se ascundea in interiorul cutiutei romboidale impachetata frumos si cu fundita...Doi oameni iubitori gata sa iti ofere o Casa.
-Fuguta,te asteapta o camera a ta.Si ghici ce?Avem si brad...
Atunci Miranda a fugit mancand parchetul tinandu-l strans pe Wisky la piept si aruncand de-a valma in valiza tot ce era in sifonier.Se gandi ca steaua de ieri seara pe ea o alesese de Acolo-de-Jos sa ii faca cu ochiul.Se intoarse la Familia ei si intra intre cei doi avand curajul sa ii apuce de mana.Isi simtea palmele mici ocrotite de mainile mari ale celor doi oameni zambitori.
-Pot sa va spun Familie?
-Desigur micutuo...Si o sa ne jucam multe jocuri si o sa ii facem un culcus lui Wisky si o sa primesti multe cadouri.
-Cadouri?
-Da.
-Si ce contin ele mai exact?
-Cum,nu stii?
-Ba cred ca stiu,dar nimeni altcineva nu mi-a mai spus ce stiu ei ca au in interior si nu vreau sa gresesc cu ceva.
-Spune asa,a spus Familia in cor.Cadourile contin fluturi de hartie care zboara sus spre cer si duc cu ei toate dorintele tale fiind purtate de vant pana ce intr-o buna zi ele se indeplinesc...
