Prietenia

un prieten adevarat este acela care iti ofera libertatea totala de a fi tu insuti...

Cui nu ii place sa fie liber,independent?Cum se simte libertatea?
Stiu,in primul rand cum de imi pot eu permite sa incep cu o intrebare.Adica...nu scriu nimic luni de zile si apoi ma trezesc dintr-o data sa scriu iar asta nu oricum,ci despre prietenie.Simt ca nu mai pot sa scriu chiar daca am idei(asta am mai zis-o si intra la alta categorie) insa stiu ca imi place sa am prieteni si despre asta pot scrie la orice ora din zi si noapte.Putini.Imi face placere sa stiu ca sunt putini ca astfel nu stau cu grija lor.Nu stau sa ma gandesc daca sunt adevarati sau daca ma tradeaza.Cel mai mult imi place sa fie foarte putini.Sa ma poti trezi in miezul noptii buimaca dupa o sticla de vin(bine am exagerat,trei pahare) si sa ma intrebi:auzi,dar cine sunt prietenii tai?
Cand am timp liber citesc diverse carti.Nimic dubios.Dar cel mai mult imi place sa citesc in carti despre prietenii.Imi place sa citesc si despre trandafiri,pasari care nu pleaca in tarile calde,marmelada,oameni care picteaza,clowni sufocati,despre tradare si alteori despre adevar,pictori si artisti nebuni,clepsidre gaurite de destin cu scurgeri de sentimente,carti de duzina si de marii clasici,carti patate de sute de amprente la colturi,carti planse cu lacrimi sarate dar nu din mare ci de ochi ce vad realitatea cotidiana.Carti impregnate cu personalitate,pipaite de varfurile atator degete.Cartile au intimitatea violata!
Si in aceste file gasim pagini scrise despre prietenii...Intr-o zi,o sa scriu si eu una.Da,da,poate auziti de mine.Pana atunci,ma multumesc sa am prieteni.Putini.Adevarati.Aceia pentru care de mica ma gandeam-oare daca acum imi cereti sa imi tai un deget ca ei sa nu pateasca ceva rau,as face asta?
Norocul meu ca am toate degetele,o sa tot am ce taia...
Si prietenia ofera libertate.Si in aceasta libertate alergi ca pe campii pline cu levantica si capsuni uriase.Te bucuri de ea si celalalt odata cu tine vazandu-ti entuziasmul datorat increderii care si-a pus-o in tine.Stiti voi...e ca atunci cand iti asezi in mainile celuilalt sufletul.
-Ia-l!
-Ce sa fac cu el?
-Pasteaza-l!
-Pana cand...?
-Pana cand o sa imi creasca douazeci de degete inapoi!
Uneori,acestor prieteni le citesti seara povesti.Povesti din carti patate cu lacrimi,atinse de sute de degete fiecare cu amprenta lui unica,unul din ele asteptand sa fie taiat.Ca apoi,cand intr-o buna zi si celalalt isi taie unul pentru tine,sa incepi sa ti le lipesti la loc.Impreuna faceti o singura mana functionala.
Dar ce mai mana...! Mana Voastra o sa deschida cartile patate de amintiri.