Seasons

Nu stiu de ce dar cel mai mult imi place sa vorbesc despre anotimpuri.Fac ce fac si atunci cand scriu o data la trei saptamani nu pot sa nu includ cuvantul toamna,iarna,primavara...Asadar:
Toamna aceasta pe care am trait-o din plin este pe duca...Isi arunca peste umar aroganta esarfa,ne priveste cu coada ochiului ca o vampa,isi scutura ultimele frunze din par,se intoarce la 108 grade pe tocurile ei si dusa e...Toamna este o domnisoara sexi!Este femeia ,,dorita'' de orice barbat:moody,plina de toane,care are ca activitate preferata sa se tot schimbe de haine,care plange mii de litri de lacrimi(ploaie).Ce sa mai,Toamna este famme fatalle.Iarna este o tupeista.O lipicioasa care iti ingheata sarutul pe buze,care te face sa dardai in fata ei,care te inroseste in obraji si te face sa iti sufli aer cald in palme ca sa ii rezisti.Este eleganta,pretentioasa.Iti bucura inima si cutremura sufletul.Sa nu ne gandim totusi ce caracterizari ar fi trebuit facute daca am asocia acestor anotimpuri Barbatul.Nu stiu,eu as declara inca de pe acum ca l-as alege pe Primavar.Am eu impresia ca asa fresh,intotdeauna la cravata,avand puterea sa faca florile sa rasara din pamant pentru mine si sa faca soarele sa dogoare caldura,l-as iubi la nebunie.Stiu...nici nu am multe pretentii.
O sa ninga in curand.Puii de animalute au sa faca pentru prima oara cunostiinta cu zapada.Au sa se mire ca o simt atat de rece la pernitele picioruselor si o sa ii surprinda ca linsa le potoleste setea.Se vor uita cu ochi umezi in sus la stapanii cu fete moroconoase si au sa se intrebe de ce nu sunt si ei la fel de fericiti,de ce nu zburda prin zapada.Micutele pufozitati nu stiu ca asta presupune pentru stapan o factura mai mare la intretinere,bani in plus dati pe nu stiu cate perechi de cizmulite pentru intreaga gloata de copii de acasa.Puii de oameni o sa faca la fel.La fel cum faceam si noi cand eram mici mogaldete,la fel cum au facut si strabunicii nostrii ai caror parinti se ingrijorau ca nu mai au suficiente lemne in sopron,destul malai in hambar.
Copacii infloresc iarna.Nu o fac insa cu flori din acelea adevarate,ci in siruri lungi de luminite colorate.Primarii binevoitori fac sa infloreasca pana si stalpii.
Si toate aceste luminite se vor reflecta in ochii nostri.

We had joy we had fun we had seasons in the sun
But the hills that we climbed were just seasons out of time

Indoiala

...si de atunci se gandeste mereu:
''-cum m-au vazut oare...ca doar mi-am lipit spatele de zid in dreptul acelui con de umbra cat am putut mai bine...''
,,Ciudat...'',mai gandi cocosatul si adormi apoi in celula umeda,neimpacat.

People

M-am gandit sa scriu despre oameni.Despre tot felul de oameni si ceea ce fac ei si ce gandesc ei.Desigur,eu nu am de unde sa stiu ce anume este in capul tuturor oamenilor,nici macar la cateva zeci.Dar eu le vad zilnic fetele si asta se intampla cu mai mult de cateva zeci de oameni.Asta pentru ca nu merg cu capul lasat in pamant.Si ce vad?In mare parte vad oameni care nu ma vad.Adica...de ce m-ar vedea?Se grabesc sa ajunga acasa la ei.Acolo unde au perna lor cu ratuste,pisica cu zgarda anti-pureci,sarmalutelelor calde dar mai ales pe cei dragi lor.La ce se asteapta oamenii sa gaseasca acasa?Pe multi cred ca ii asteapta vasele nespalate insa cum sa se poata plange?Pana si pe cei mai singuratici dintre noi ii asteapta ceva,fie chiar si o factura(chiar daca nu te asteapta cu o imbratisare calda).Unii nici macar nu vor sa ajunga acasa.
Oamenii...se stramba cand nu le place ceva.Nu o sa vedem niciodata un om zambaret care vede o chiftea stricata.Sau poate da...De ce nu?O chiftea stricata este o chiftea funny,deci in concluzie poate sa fie la fel de buna ca o chiftea inca in perioada de valabilitate.Lasand la o parte treaba cu chifteaua oamenii mai fac si fete satisfacute.Le citesti aceasta expresie atunci cand intra de la rece la cald,cand stau langa o soba.Mie imi plac oamenii pentru multitudinea de stari ce le pot alterna de la un minut la altul si pentru capacitatea lor de a lasa trecutul in urma pana la...urma.Pentru felul in care iau decizii radicale:azi...ma rad in cap si apoi imi fac creasta mov!Maine...imi fac implant de par ca imi vreau parul inapoi.Imi plac oamenii pentru ca sunt liberi sa gandeasca ce vor si sa isi exprime parerile.Daca tie iti place cicolata cu ardei iute si mie nu,poti sa iti exprimi vehement parerea ta ca eu nu am gusturi bune.Mereu m-am gandit ca gusturile se discuta...

Lucruri mici

Hai sa ne hranim sufletul!
Sa ne bucuram de lucruri mici...Cat de frumos este sa te bucuri ca mananci o bomboana buna,ca ai avut un vis frumos,tinut o mana calda si iubitoare in mana ta sau primit o mangaiere pe obraz...Eu ma bucur cand merg pe alei.Primavara,vara,iarna dar mai ales toamna...
Noi chiar avem nevoie sa zambim.Avem nevoie sa mancam Torturi de Zambete facute dupa retete speciale.Am bagat degetul in calimara cu cerneala si am desenat pe perete :)
M-am spalat dar am ramas cu varful degetului aratator albastru.Haios-Zambesc.
Cat de mari sunt de fapt acele lucruri mici?
Sa miroasa a curat!Nimic nu se compara cu asta...Un oarecare spunea ca orice e dat cu spray ascunde ca pute.Nu e valabil mereu dar...sa miroasa a curat!Stiti cum este sa scrii fara sa te gandesti la ce scrii?La ce o sa fie scris peste doua cuvinte?Asa fac eu acum.
Lucrurile mici sunt cele care isi gadila simturile.Esti gata sa iei o durere asupra ta numai ca sa nu o simta o persoana draga?Voi stiti ca vine iarna?Realizati ce inseamna asta?O sa avem o sumedenie de lucruri mici de care o sa ne putem bucura.O sa putem sta gura-casca sa prindem din zbor fulgisori de nea.O sa facem cadouase frumos impachetate.Lipite migalos cu scoci.Lipite cu dragoste...O sa desfacem pachetelele acestea minunate si o sa sarim in sus facand:wwwiiii...
O sa ne bucuram ca suntem primii ce calca pe o portiune neatinsa acoperita de nea si cei care nu sunt prea tupeisti or sa sparga gheata.La propriu...
Uite,spre exemplu mie imi place sa scriu fara sa ma gandesc.Decat sa ma uit la degetele mele.Este un lucru mic,categoric.Dar uite ca imi face placere.Dati din maini!Eu asa zic...Cum spunea un profesor:mai tata...e si pacat sa inchilozati de la varsta asta,dati din maini si din picioare...
Ce putem face in miez de noapte cand ne trezim si nu putem adormi?Putem sa ne apucam sa scriem o scrisoare sufletului nostru pereche chiar daca nu l-am intalnit inca.Mi se pare un lucru cat se poate de potrivit.De ce nu facem asta?Ne putem apuca sa lasam prin testament colectia nostra de coduri de bare la care tinem atat de mult.Putem sa dam dedicatii la un radio pe care prietenii nostrii nu il asculta.De ce sa faci lucrurile doar ca sa te lauzi cu ele,de ochii lumii?Lucrurile mici sunt cele de zi cu zi.La cate o ocazie mai mare nu o sa ai niciodata timp de lucruri mici.O sa fii ocupat sa alergi frenetic dintr-un colt in altul.O zi obisnuita este aceea in care te trezesti si nu vrei sa te trezesti dar trebuie.Si te trezesti pana la urma:).

Proiectii

Pe peretele opus,umbrele lor s-au sarutat indelung...
La cativa pasi,Ea si El,
priveau uluiti Minunea...

Pista pentru femei

Strazile noastre sunt proaste!Dar vai...asta se stie deja.Cum imi pot permite eu sa mai constat inca o data?De parca autoritatile nu cunosc problema...
Daca ne-ar fi drumul pavat cu fericire( cum ni se ureaza uneori in mesajele de aniversare) asa cum este ,,pavat'' cu gropi...am ajunge departe.Am fi cu siguranta una din tarile cu cea mai infloritoare populatie.Toti oamenii fara adapost ar avea mereu zambetul pe buze,toti vagabonzii.Cand ar da intr-o groapa(in medie o data la un minut),ar uita cu totii de toate grijile.In loc sa ne amintim de fiecare data cat de mult ne enerveaza gropile tarii noastre,nu inteleg de ce nu am alege sa facem din acest fapt un beneficiu.Daca tot avem abundenta de gropi,pai sa ne folosim de faptul ca exista.
Putem sa ne propunem ca de fiecare data cand roata masinii scapa intr-o groapa sau piciorul nostru se afunda subit in asfalt,sa ne amintim de o intamplare fericita din viata noastra.Pai va spun eu ce s-ar intampla-am ajunge sa nu avem atatea amintiri frumoase de rememorat cate gropi.Cu atat mai bine...am cauta sa traim cat mai multe clipe frumoase zi de zi ca sa rezervam cate o amintire fiecarei gropi.De ce sa ne plangem cand uite cum am putea sa facem lucrurile sa ia o cu totul alta intorsura...De ce sa ne facem un semn cu pixul pe mana sau sa ne legam o ata de deget ca sa nu uitam ca trebuie sa o luam pe bunica de la spital,masina din service sau sa cumparam spanac?De ce sa nu ne spunem:sa-mi aduc aminte sa cumpar detergent cu prima ocazie cand dau intr-o groapa!Si gata...memento natural.
Femeile...sunt insa cele care sufera cel mai mult din cauza gropilor.Si o simt pe proprii pantofi.Pe minunatia aceia de pantofiori delicati pe care risti sa ii botesti in varf inca de la prima purtare.De ce?Bineinteles,pentru ca strazile sunt proaste.Cata...suferinta.Cata suferinta si pentru sotii femeilor acestora.Ganditi-va in cate perechi de pantofi or sa investeasca anual barbatii pentru consoartele lor ce nu se pot prezenta la birou cu pantofii scofalciti.
Uite ce propun eu-sa se faca piste pentru femei cu tocuri!
De ce numai piste pentru biciclisti?O.K,lor le poate sari lantul...insa noua?Flecurile noastre,cum ajung?
Pana la urma...si cizmarii trebuie sa traiasca,am inteles!
Ia uitati cum relele unei tari din punctul de vedere al majoritatii,aduc binele altora!
Sa fim seriosi-gropile...sunt si ele folositoare in felul lor.

Autumnal

woow...
!vine din nou toamna.Nu stiu cum este asta pentru voi,insa pentru mine este perfect.Minunatul anotimp.Capriciosul anotimp.O sa ne infasuram in esarfe imense.O sa avem iubiti noi, special pentru acest anotimp.O sa mergem la scoala in zile ploioase cu ghiozdane full de carti-sau ma rog...genti moderne neincapatoare dar cu o catarama imensa.
Dar tu cu mine as vrea sa fim...
Doar tu cu mine as vrea sa fim...
Doar tu cu mine as vrea sa fim... ,sunt versurile ce se tot repeta la inceputul melodiei ,,Cand se lasa seara''.Pasarea colibri.

Si cad castanele! Cad in reluare si fetele imbujorate cu panere alearga spre ele si le prind din zbor in timp ce coditele impletite sar si ele.Sau...
domnite pe tocuri mult prea inalte se apleaca fitos spre ele cu grija ca nu cumva sa li se lipeasca parul in picaj de glossul de pe buze dat in exces si exclama:Uite,o capsuna!A venit toamna!
Pentru noi toti acest lucru este evident.Desigur...intr-un mod diferit.
Si pasarile se plictisesc de noi si copii invata la gradinita ca se reintorc in Tarile Calde...Cumpara de la noi lotiune de plaja la promotie si duse sunt.A venit toamna!
Si copacii se gandesc ca a venit momentul sa isi innoiasca garderoba si sa arunce multe din hainele vechi.Se scutura bine si maturatorii vin si strang in urma lor.Nu se folosesc insa de ,,hainele'' lepadate-considera mult prea moderne timpurile noastre sa imbrace costumul lui Adam si al Evei.
Si ploua... ploua...ploua...oua...uaaaa!Si cosurile de gunoi stradale se umplu de umbrele cu gatul sucit.Ambulantele sunt insa in concediu de melancolie tomnatecă...
Ceainariile sunt invadate.Celebrul slogan este auzit mai des.Hai ca stiti...-Carte in abur de ceai!
Si radiourile canta:(...)acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac,
sau mai bine,sau mai bine cu umbra ta...
Iar daca noua nu ne este inca foarte clar, Nicu Alifantis ne mai anunta inca o data prin minunata melodie ,,Emotie de toamna''(multumiri poetului Nichita Stanescu pentru versuri)ca a venit...a venit...TOAMNA!